Lidia Lazu, Recital Blaga
ziuă verde, duh de nuc:
Bucureştean, fiul unui magistrat, a făcut clasele primare la o şcoală din cartietul Antim, liceul început la Gh. Lazăr şi terminat la Sf. Sava, unde s-a împrietenit cu Al. Protopopescu şi Ion Vinea, iar prin aceştia cu Tudor Vianu şi Ion Barbu; a particiapt la campania din 1917-1918 şi abia după aceea şi-a luat bacalaureatul, înscriindu-se la Drept şi la Litere şi Filosofie. A participat la Cenaclul Viaţa Nouă, împrietenindu-se cu Ovid Densusianu, de care se va îndepărta ulterior, dintr-o neînţelegere minoră. În 1920 pleacă la perfecţionare în Germania, aprofundând filosofia, economia, geografia; luându-şi doctoratul la Berlin şi revenit în ţară, va ocupa funcţii înalte la Ministerul Finanţelor, la Ministerul de Externe, la Camera de comerţ, fiind prin pregătire unul dintre tehnocraţii vremii.
Începuse cu poezii şi cronici literare încă din liceu, debutând în Flacăra, 1912, cu versuri simboliste-moderniste, care l-au situat în filiaţia Iosif-Pillat; alţi exegeţi l-au apropiat de Bacovia. A continuat să publice inclusiv traduceri din Maeterlinck şi din marea poezie a lumii, a scris un studiu despre Dostoievski, a tradus piese de Shakespeare, a scris o comedie Coţofana, ce s-a aflat în repertoriul Naţionalului, însă după 1925 s-a concentrat asupra unor scrieri de economie şi finanţe. Abia în 1968 îi apar poeziile, volumul Umbre pe drumuri, iar în 1974 memorialistica: Evocări. Confesiuni. Portrete, cu un cuvânt înainte de Al. Marghiloman şi o postfaţă de Mihai Gafiţa. Nu se putea ca un "fost" să nu suporte interdicţiile regimului comunist. Faptul că a trăit până spre 80 de ani şi a "prins" destinderea ideologică de la începutul ceauşismului l-a ajutat să-şi vadă publicate scrierile din Interbelic.
Poezia zilei, Aurel M. Buricea, n. 30 oct. 1943
Număr impar
Retras în vis ca broasca-n carapace
De lumea plinã de patimi exilat
Am trudit pânã la moarte într-un sat
Ascetul din mine nu-mi mai dã pace
Şi-ar vrea sã colinde peste mãri şi ţãri
În trupul meu sã creascã câmpuri de maci
Sã fiu tras în verbe de cârduri de raci
Sã nu mai cânt în sonet triste-nserãri
Vin zeii sã-mi cearã autografe
Pe-o carte scrisã de-un sihastru bãtrân
Cu pagini prinse cu sacre agrafe
N-a fost sã fiu în lume ce-am vrut sã par
N-am reuşit sã fiu propriul meu stãpân
Şi-am sã mor iarna într-un numãr impar
Exod
Gata sunt de marea cãlãtorie
Lumea de aici vorbeşte douã limbi
Ziua şi noaptea, în zadar vrei s-o schimbi
Visul se desfrunzeşte-n poezie
Patru anotimpuri bat în trupul meu
Zãpezi eterne se-aştern peste sonet
Mi-a fost aceasta viaţã târziu regret
Gândul soarbe lumina din Dumnezeu
O noua naştere cântã luna mai
Natura vede-n mine drum de searã
Respire florile miresme de rai
Umbra toamnei îmi cere sã-i dau vamã
Uimirea din vers a-nceput sã piarã
Calea de ulmi
Dupã nimic faptul de-a fi în lume
În piatra magicã a esenţei cat
Semnul ce-a pus taina în gând şi pãcat
Hãrãzit de nu ştiu cine anume
În şiruri de numere pare se pierd
Cu mâna lui Adam rup mãrul din pom
Drumuri nevãzute se-nchid în atom
Copilul ce-am fost îl caut sã-l dezmierd
Plânge-un bãtrân singur în calea de ulmi
Rãpus de vise şi rãnit de vreme
Ninsori de-amurg se cern pe albastre culmi
Vine noaptea vine apocalipsa
Litera din vers de moarte se teme
Şi-n acest sonet, mama, iţi simt lipsa
Poezii preluate din Revista Nouă, octombrie, 2008
Alţi scriitori:
Mircea Florian, m. 1960
Ion Lazu - O pagină de jurnal 2008
15
ian. 08. Fiind ziua lui Eminescu, primesc de la IM două
texte şi le retransmit amicilor. Frăţia Eminescu. Telefon de la secretara lui
Chifu, precum că NM a decis să fie schimbată placa din Apolodor. Dumitru S., nu
Dolfi. Mă cam supăr. Păi nu ei mi l-au dat pe listă pe Dolfi?! Dar fiind pe
banii lor, treacă de la mine. Nu vreau să-l înfrunt pe NM, de a cărui aprobare
depinde celălalt proiect, mult mai important decât orgoliul meu. Seara la TNB,
recită Ion Caramitru, Ov. Iuliu Moldovan, Valeria Seciu, iar Aurelian Octav
Popa improvizaţii la clarinet. Sala plină, mult tineret. Câteva postume. Şi în
încheiere textul lui Geo Bogza: Dumnezeu
şi Sf. Petru.
19
ian. 08. Aseară, la Adriana
Lecouvreur, operă în concert, muzică de-mi merge la inimă, interpreţi
străluciţi: Nely Milicioiu venită de la Londra, un tenor italian, dirijorul
neamţ, Hărăşteanu, Tumanian şi alţii – muzică de zile mari. Noi, Iordanii,
Moscu, Greta şi Mariana P. La întoarcere tăiem prin Cişmigiu, pe ştiutul traseu
pe sub spalierii cu glicine mov de pe vremea studenţiei noastre, prin faţa
clădirii de pe Schitu Măgureanu unde făceam repetiţii la dansuri, exact
locurile descrise de mine în Ruptura, până la staţia de metrou Izvor. Cine ar
fi crezut posibil un asemenea drum alături de M.P., după aproape 50 de ani?
Am primit adeziuni la
Frăţia Eminescu şi le-am retransmis la Oradea, însă nu potopul de adeziuni
entuziaste la care ne-am fi aşteptat. Merg la Rom. lit. şi dau cărţile lui
D.C. Enache, apoi intru la Al. Istrate, făceau listele pentru filiale, rog să
adauge o frază privind obţinerea aprobării de la colocatari. Le arăt proiectul
scriitorilor încarceraţi, macheta şi aş zice că l-am câştigat pe Director în
favoarea ideee mele. Trimit oferta pietrarului Tamaş cu două variante privind
dimensiunile - şi-mi răspunde pozitiv, cu preţuri sub cele estimate în proiect,
de doar 325 milioane.
Mihaela Ghiţescu îl
propune pentru placă pe Banu Rădulescu, Intr. Nopţii, 7, între anii 78-98. O
voi contacta şi pentru confirmarea încarceraţilor.
Va urma
Ion Lazu - M-am întâlnit cu Toamna la... Sinaia, IV
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu