sâmbătă, 25 octombrie 2014

25 octambrie: Dimitrie Popovici, 25 oct. 1902 - d. 6 dec. 1952
Imagini pentru dimitrie popovici imagini
Fiu al unei familii de învăţători din com. Dăneasa, jud. Olt, a făcut şcoala primară la Şerbăneşti, apoi liceul Radu Greceanu din Slatina 1914-1923 şi Literele şi Filosofia Universităţii din Bucureşti, 1923-1927; profesor la liceul din Slatina, 1927-1930, apoi la Iaşi, 1930-1936, devine profesor universitar la Cluj, între 1936 şi 1952. Între 1930 şi 1934 a audiat cursuri de specialitate la Paris, în anul următor îşi trece doctoratul. Prin fire şi prin formaţie mai aproape de istoria literară decât de critica propriu-zisă, a început prin a se ocupa de literatura comparată şi a evoluat spre studiul structuralist. A înfiinţat revista Ateneum la Iaşi, în perioada refugiului sibian 1841-1844 a condus revista Studii literare. S-a ocupat de iluminism, de perioada Daciei Literare, de paşoptism, a editat Bolintineanu, Heliade etc. A dedicat studii aplicate operei lui Eminescu. A iniţiat o Istorie a literaturii române din care nu a dus la capăt decât un prim volum. Spre sfârşitul scurtei sale vieţi (numai 50 de ani!) a scris poezii, studii, romane, piese de teatru, de care apoi s-a ocupat fiica profesorului, Ioana Em. Petrescu.

Opera: Ideologia literară a lui I. Heliade Rădulescu, Bucureşti, 1935; „Santa Cetate". Între utopie şi poezie, Bucureşti, 1935; La Litterature roumaine de Transylvanie au dix-neuvieme siecle, Bucureşti, 1938; Cercetări de literatură română, Sibiu, 1944; La Litterature roumaine a l'epoque des Lumieres, Sibiu, 1945; Romantismul românesc (1829-1840), ediţie îngrijită de Ioana Em. Petrescu, cuvânt înainte de Tudor Vianu, prefaţă de Dan Simonescu, Bucureşti, 1969; Poezia lui Mihai Eminescu, prefaţă de Ioana Em. Petrescu, Bucureşti, 1969; Studii literare, I-VI, ediţie îngrijită de Ioana Em. Petrescu, postfaţă de Aurel Martin, Cluj, 1972-1989. Ediţii:  I. Heliade-Rădulescu, Opere, I-II, introducerea editorului, Bucureşti, 1939-1943; D. Bolintineanu, Scrieri alese,  prefaţa editorului, Craiova, 1942.



Alţi scriitori:

Mircea Opriţă, n. 1943



Poezia zilei: Ion Lazu


Lest      

Lucrurile-s grele, cuprinse şi mute
Stelele vin în cuvinte ştiute
Toamna reintră în strofele vechi
Greierii cântă doar pentru urechi

Ci sufletul jinduie altfel de toamne
Cu stelele scormonitoare în carne
Cu lucruri fierbinţi, ameţite roind
Şi greieri în spumă de cânt scânteind

Dar nici nu-ndrăzneşte, nici vrea să priceapă
De-i toamnă trecută sau care-o să-nceapă
Şi stă la o parte, egal întristat,
Cu luna şi plopii pe-un cer desenat.

1965, Valea Rea, Bacău
(din Muzeul Poetului, ed. Eminescu, 1981)


Ion Lazu - O pagină de jurnal, 2003
13 iunie. Trei zile cu simpozionul Gherasim Luca-Gh.Dinu-Victor Brauner, la sala oglinzilor, aproape plină de data asta. Apare şi soţia lui Dinu-Roll, soţia lui Petre Solomon spune nişte lucruri interesante, pagini din jurnalul acestuia, Ţone se angajază să-l publice. Sorana Gorjan anunţă că au fost repuse în circulaţie multe obiecte Brâncuşi pe care moştenitorii le-au pus de-o parte la predarea atelierului: cărţi cu dedicaţie, fotografii etc. Andrei Oişteanu îl prezintă pe V. Brauner preocupat de ocultism, premoniţii etc; îşi face în ‘32 un autoportret clasic, doar ochiul stîng scurs. Ca peste opt ani, într-o altercaţie a unor amici pictori să-i vină în ochi un pahar aruncat spre altcineva - nu s-a mai putut face nimic, a prevăzut şi iniţiala celui care l-a mutilat: D. - ca apoi acela să se sinucidă. I se atrăsese atenţia că desenele sale au nişte deformări peste limite şi i se recomandase un control medical: I s-a depistat o tumoră, s-a operat, dar…. V.B. este prezentat lui Brîncuşi, acela îl trimite cu aparatul foto prin Paris şi B. fotografiază faţada unei clădiri unde peste opt ani avea să aibă loc accidentul. Iar în prim planul fotografiei se producea un iluzionist care prin pase ridica o femeie de la pămînt…

Vine şi Alexandrien de la Paris, citeşte o copioasă evocare despre cei comemoraţi. În rest îi văd pe Gigi Astaloş cu soţia şi doi locotenenţi - probabil senatori -, vorbeşte despre Gherasim L., a făcut un film cu Huzum după sinuciderea în Sena, însă personal nu l-a cunoscut pe poet. Nu e ciudat? Pe Bălăiţă, cu care am două runde de şuetă, pe Codrin, Petre Stoica, Abăluţă, Nora Iuga şi pe tinerii Răzvan Ţupa şi Bogdan Al. Stănescu, zîmbitori, copii delicaţi, deosebiţi de alde Ianuş et co. 

Va urma 


O nouă carte a maestrului Ion Brad: Cărțile prietenilor mei, ed. Amarol, 2014
(Sunt reunite cronici literare la un număr  de peste 120 de cărți, apărute în Cultura, în Acasă sau în alte reviste, în intervalul 2011-2014. Cartea, 460 pagini, format mare, a fost lansată în cadrul emisiunii televizate Ilinca Dumitrescu și invitații săi, duminică 19 oct. 2014, la sala Euterpe a Univ. Spiru Haret.)



















Fotografii de sezon... 







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu