luni, 3 martie 2014


Scriitorul zilei: Emil Giurgiuca,  (n. 27 decembrie 1906 - d. 3 martie 1992)

Fiu de preot transilvănean dinspre Cluj, şi-a făcut liceul la Gherla, absolvit în 1923, urmând apoi Literele şi Filosofia la Bucureşti, licenţa în 1929, după care a avut o carieră de profesor de liceu în cîteva oraşe ardeleneşti: Aiud, Uiroara, Brad, Cluj şi Sighişoara. Din 1940 devine redactor. Debutase încă în 1925, dar primul volum de poezii îi apare în 1838:  Anotimpuri, impunându-l ca un poet cu prozodie impecabilă şi de inspiraţie transilvană, caracterizată prin claritate a expresiei, melodicitate a versului, ataşament de natură, într-o viziune luminoasă, a divinităţii ce împrăştie în sufletele sensibile clipe binecuvântate: "Pe Dumnezeu, mireasmă plutind pe flori, pe apă..." Al doilea volum aduce ca notă distinctă suferinţa pierderii spaţiului mirific din Ardealul smuls prin Diktat.

Devenise redactor la Revista Fundaţia Regală Carol II, apoi profesor la liceul Cantemir Vodă din Bucureşti.
Se făcuse remarcat şi prin cele două antologii din poezia transilvaniei: Poeţi tineri ardeleni, 1940, urmată în 1943 de Transilvania în poezia românească. Până în 1964, vreme de două decenii, Emil Giurgiuca nu a mai publicat niciun volum de poezii.
Între 1947 şi 1974 a tradus nu mai puţin de 15 titluri din literatura maghiară modernă şi contemporană.
Poezii de Emil Giurgiuca: Anotimpuri,  1938; Dincolo de pădure, 1943;  Poemele verii, 1964;  Cântece de ţară, 1967;  Poezii, 1968;  Semne pe scut, 1972;  Poeme, 1989.
O monografie Emil Giurgiuca sub povara vremurilor  a publicat, în anul 2006, la centenarul poetului, criticul literar Liviu Grăsoiu

Citeşte mai mult:  http://www.crispedia.ro/Emil_Giurgiuca
http://www.romlit.ro/destinul_unui_poet
***
Am pus o placă memorială pe faţada blocului din Bdul Dimitrie Cantemir, nr.11, Sc.A, unde au locuit soţii Mira şi Emil Giurgiuca.

Din Ion Lazu - Intruşii. Odiseea plăcilor memoriale
4 august 2008 (...): Şi ca să se întregească o zi plină de bune rezultate, primesc telefon  de la nora lui Emil Giurgiuca, soţia lui Tudor G., fiul poetului. A fost pe la fiica ei Dana, plecată din ţară, şi a ascultat pe robot că am căutat-o în problema plăcii memoriale – iată ce eficient, ce iscusit sunt, eu care ezit să mă adresez robotului...! – şi îmi promite să-mi spună anii cât poetul a locuit în Dimitrie Cantemir 11., prima scară dinspre bulevard; se angajază să obţină în câteva zile acordul colocatarilor. Domnilor, această zi plină de noroace mă răzbună pentru multele ghinioane din ultima vreme. Mîine să văd ce e cu Ştefan Roll, cu Mircea Damian, cu...


    
Alţi scriitori:
Iosif Vulcan, n. 1841
Florian Potra, n. 1925


 Poezia zilei: Emil Giurgiuca

Cuvintele 
Cuvintele sunt grunjii de culori,
Reflexe din jăratecul latent,
Esenţe vii, nescuturate flori
Şi semne unui sens incandescent.

Ce-i risipit, cu ele mi-l adun,
Ca într-o stemă, şesuri, râuri, munţi.
Câmpul real pe care-l recompun,
Spre piscuri virtuale-ntinde punţi.

Şi se-ncheagă-un tânăr univers
Şi singular în fiece cuvânt.
Miracolul acesta e: un vers,
Cristal şi undă în care mă cuprind.

Sau mă aleg cu aburul suflat
În dimineţile de martie
Pe iezere - oglinzi în care bat
Munţii cu stelele şi codrii patriei. 
 - din Poemele verii (1964) 


Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 1997
6 aug. 97. Pe valea Bucşoiţa în sus (la vest de Voroneţ), înfundat pe-o viroagă, aud un pocnet de armă, deasupra, în dreapta mea. La revenire, găsesc pe cărare bălţi de sînge proaspăt, apoi în aval picături dese înşirate pe drumeag, pe cîteva sute de metri. Deci o căprioară victimă a braconajului. Nasol! zice colegul Bebe Oprea, bine că n-ai ieşit din viroagă, să vezi despre ce e vorba. În Bihor au tras în cel care-i văzuse…
 10 aug. 97. Sigur, entuziasmul tău scade cînd citeşti că nici în Franţa sau Anglia o carte bună nu mai poate fi scoasă decît în 6-8 mii de exemplare, poate mai puţin. Cum să te mai mobilizezi spre a duce la capăt o carte de 4-5oo pagini?
În afară de înaintarea constantă în scrierea unui text, la mine, cea mai bună-încurajatoare situaţie este această acumulare destul de rapidă de note, însemnări, idei şi soluţii cu privire la subiectul în chestiune şi care, cîndva, vor intra în materia lucrării – cum s-a şi întîmplat de fiecare dată pînă acum. Cele mai elocvente cazuri: scrierea Rămăşagului, apoi a Capcanei...
(din Lamentaţiile Uitucului, Jurnal 1990-1997, în manuscris)
                  
   Va urma

Fotografii cu scriitori, Sala Euterpe, 2 martie 2013


Emil Lungeanu, Ana Calina Garaş, Ilinca Dumitrescu, Cornel Ungureanu



Emil Lungeanu, Ana Calina Garaş, Ilinca Dumitrescu, Cornel Ungureanu, Lidia Lazu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu