Scriitorul zilei: Ştefana Velisar-Teodoreanu   http://ilazu.blogspot.ro/2012/10/scriitorul-zilei-stefana-velisar.html
Alţi scriitori din Calendar:
Al. Dima, n. 1915
Felicia Marinca, n. 1930
marin Diaconu, n. 1937
Romulus Guga, m. 1983

Poezia zilei: Radu Cârneci
Ţărm îngândurat

Lin e nisipul! şi iarăşi
valul alunecă blând
iarăşi se-apropie seara
iarăşi o moarte, curând -

Unde eşti stea de mărire
zare a mea de orând
clopot albastru şi tainic
margine calmă de gând?

Ce-i nesfârşirea în clipa
care se mistuie stând?
fraged e miezul tăcerii
dulce mireasmă arzând!

O, liniştirea, o, somnul
ce stăpâneşte trecând!
clopot albastru şi tainic:
valul topindu-mă blând...

(din Inedite,  Biblioteca de sentimente, Ed. Anamarol, 2013)


Lidia în recital
http://youtu.be/WkHcpDjY20I

Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 1994 
7 sept. 94. Un ghemotoc cald în piept, asta am simţit aseară, pe cînd vorbeam la telefon cu Angela. Se cam ambalase. I-a făcut un fel de elogiu tatei, “deşi nu l-am văzut niciodată, doar din ce mi-ai  povestit, cu vecinele, cu… parcă îl cunoşteam”. Etc. Şi mi-am dat seama că pe tata îl iubeam nu doar ca pe un tată, pentru că m-a făcut şi m-a crescut, şi nu doar din recunoştinţă pentru că nu a stat în calea dorinţei mele de învăţătură, ci pentru că era un om plin de haz şi generozitate, iubitor de copii şi de animale, un fricos-curajos, un neliniştit, un iubitor de viaţă şi un ahtiat după “un pic de duioşie de la oricine", cum  mă şi exprimam, inabil dar sincer, într-una din prozele mele de început, incriminate de alde Mircea Iorgulescu et co.. Mi-a fost drag Tata şi ca personaj literar.

Colega a fost bolnavă vreo zece zile. Îi e teamă că şi părinţii ei, nu peste mult timp, vor dispărea. I-am spus ce săritori au fost vecinii, în ultima perioadă. Ea, repetînd exprimarea lui Sandu: Cred că a fost un om bun, de aia a murit în somn, fără să ştie, fără să se mai chinuiască. La urmă o aud: Abia aştept să te văd! De unde se poate deduce că, pînă la urmă, din inimă vorbind, ai şansa să ajungi la inima celuilalt. (Ca să aibă dreptate Goethe).  Uneori, e drept, după decenii de penibile hârâieli...

Ciudat? Mă surprind gîndindu-mă că în chestiuni de serviciu, de geologie, ce aveam de spus am spus, nu mai are rost să mă agit, să fac planuri. Parcă, după Bocşa Montană-Ocna de Fier-Dognecea, dintr-odată, totul a fost şi s-a terminat.

Tata: Sunt oare căsătorit cu două femei, una de zi, sobră, retractilă şi alta de noapte, iubitoare, afectuoasă, ataşată?

18 sept 94. Darul lui Humboldt. Mai am de citit 30 de pagini, ce-ar fi să nu le mai citesc ci, pentru că îmi place atît de mult cartea, să încerc să o închei eu? Ar fi foarte interesantă o asemenea experienţă scriitoricească din cîteva puncte de vedere. Dar mă pot înfrîna de la citit? Îmi pot stăvili şi devia curiozitatea? Mă pot concentra şi am destulă răbdare pentru a face eu un alt final? Vezi, aşa e şi cu viaţa. Nu-i poţi face nici măcar finalul, trăgîndu-te de-o parte, ci trebuie să i te laşi în voie, s-o trăieşti pur şi simplu. Nu e timp pentru altceva în plus, asta-i tot!

Ieri, Pan Izverna îmi povesteşte de Pucă şi apoi de Virgil Mazilescu şi la urmă despre vreo trei întîlniri cu Emil Botta, una pe  bulevardul Pache, împreună cu I.S.Manolescu: Unde mergeţi, maestre E.B.? La dracu’ domnule, la dracu’!; a doua pe când se plimba cu Ahoe, apostrofat de Botta cu: Villon, Villon!, iar a treia la Editura Tineretului, unde actorul îi mulţumeşte pentru cele şase rondeluri, primele, apărute în Gazeta literară: Parcă l-am citit pe fratele meu! Pan I. se emoţionase, l-au luat toate transpiraţiile. E.B. îl aştepta de două ore pe N. Ioana, în palton, ud tot de transpiraţie.

Va urma 

Cărţile din bibliotecă: Liviu Ioan Stoiciu, Mircea Horia Simionescu, Marin Sorescu.

ion lazu - Fotografii cu scriitori...la Rm. Sărat

Daniel Drăgan

Florin Dochia

Florin Costinescu

Lidia Lazu, Daniel Drăgan

Lidia Lazu