consemnări, poezii, eseuri

vineri, 18 octombrie 2013

Scriitorul zilei: Theodor Mazilu, m. 1980 http://ilazu.blogspot.ro/2012/08/scriitorul-zilei-teodor-mazilu-poezii.html
Alţi scriitori din Calendar:
Mihail Sebastian, n. 1907 www.crispedia.ro/Mihail_Sebastian‎
http://scrieliber.ro/2012/10/18/personalitatea-zilei-mihail-sebastian/

C. Stănescu, n. 1938 http://www.cristea-enache.ro/11-05-2011-c-stanescu-critic-si-gazetar/

Poezia zilei: Mihai Niculescu (1909-1994)

Timp oprit

Lunecă mreana gândului
lin suitoare
Pân-la norul trăgând a lui
umbră pe soare.

Piere al lumilor oarbe
agonic vaier
Stins în genunea ce-l soarbe
- a mării de aer.

Timpul părelnic înşiră
în gol soarte la fel,
Sufletul dornic se miră
că poate fi el...

Unde ţi-e, moarte, izbânda!
când pe hotare
Desmărginite de blânda
lui cutezare,

Gândul şi-adună aripa
rotund, împlinit
Cu-n dor de vecie în clipa
cu timpul oprit.

(din Poezia românească din exil, Ed. ICR, 2006)

Tudor Cicu: Un poem pentru Dumneavoastră

Vorbe întoarse

lui Ion Lazu (cel din sonete)

„De ce e dulce cântu-n cimitire?”

Spre tine, Hamlet – gândul vrea să-nşire

Ca şirul de mărgele inegale,

Din neîmplinirile vieţii sale

Un tâlc. Şi totu-i amăgire!

„Ce veche-i slova! Dar ce proaspăt cântul”

Şi-s singur ca Ofelia şi Timpul

Găsind un lunecuş spre moarte...

Ori teama de trezire ne desparte?

Un tâlc. Dar suflă, numai Vântul.

„Ci când în marmură-ai săpat cuvinte”

Ca Mama, care trece la morminte

Parc-ai întoarce ochii-n veşnicie

Trăind intens aceeaşi nostalgie;

Un tâlc. Şi, ruga ţi-e fiebinte.

„Un tâlc e-n asta, însă tace mâlc

Ca flinta atârnată la oblânc”

O, Doamne! Sunt bătrân – nu în uitare –

Că toate mi-au fost date, din născare

Să-ţi scormonesc în rană. Şi, adânc!

Tudor Cicu

(poem preluat de pe blogul de scriitor al lui Tudor Cicu)

Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 1994

25 sept 94. Trei zile la Slatina, pentru comemorarea a 110 ani de existenţă a liceului Radu Greceanu. (La aniversarea de 100 ani nu le-au dat voie să facă sărbătorirea, pur şi simplu: scorniceşteanul nu admitea alte festivităţi decât în legătură cu ilustra-i persoană. Iar de liceul slătinean nici să nu audă fostul ucenic de cismar la Roşu, de sub Grădişte...) Pe la 10:30 sunt la intrarea principală şi mă intersectez cu fraţii Andreiţă, care sosiseră cu maşina chiar în acel moment. Ne vedem cu prof. Gh. Ungureanu, îmi dă Monografia liceului, cu o frumoasă dedicaţie. Apare şi Florin Mihăilescu, colindăm pe coridoarele liceului privind portretele profesorilor şi tablourile de sfîrşit de liceu. După masă la 16,00 încep comunicările în amfiteatru, mai întîi strălucitul nostru profesor de istorie N. Popescu-Optaşi, la cei 86 de ani ai săi, mai încolo şi Florin, foarte bun vorbitor, despre D. Popovici şi poezia eminesciană, spre sfîrşit dau citire mesajului de la Pan M. Vizirescu, 93 ani, cel mai vîrstnic elev al liceului: Oarecare emoţie, ca atunci cînd vorbesc în public. Încă puţin şi vine încheierea, corul Symbol, dirijat de Jean Lupu, alt eminent licean de-al nostru. Program splendid, voci angelice. A doua zi, la 10:00 dezvelirea bustului lui Radu Greceanu, de N. Truţă şi un Te Deum de Irineu Slătineanu. Apăruse Titi Vătăşescu, apoi şi Spiru Vergulscu etc. Şerban Domozină, inevitabilul, cum îi spun, în semn de laudă. Şi îi sugerez cîteva idei pentru comentariu. Apoi întîlnirea generaţiilor în curtea liceului. Mai mulţi vorbitori, o evocare Georgică Botez, înmînarea medaliei jubiliare: prefectul, inspectorul şcolar, Pristu, Florin, Matei Vlad, Titi V. şi surpriză, eu însumi. Fiul lui Traian Biju şi restul de medaliaţi pînă la 150 sunt doar citiţi. Pe la 17:00 la Casa de cultură, iar la 19 la gară, cu Anghel Dumbrăveanu, cu care pălăvrăgim pînă în Gara de Nord şi pînă la staţia de metrou Victoriei. Impresie foarte proastă mi-a făcut Marin Mincu, s-a ferit să dea mîna cu noi, iar la spiciurile din curte l-a atacat din nou pe Gh. U. Discuţie cu Viorel Dianu, cu Aurel Gagiu, cu N. Fulga, care se declară de stînga şi cu Anghel D., în tren, care îmi spune cum merge munca la Ministerul Culturii şi cu o dnă din Slatina care vrea să ştie de ce sunt monarhist.

Minoiu, acum privatizat, ne-a făcut cîteva poze cu Pristu, Raicu, Anghel, Florin, Titi, Olaru. Titi se eschivează să-i dea telefonul Varvarei şi eu, în stilul meu, nici nu i-l cer. Nostim s-a dovedit Florin M. care a plecat în mijlocul spectacolului ca să nu rateze masa de la 8 seara, idem a doua zi la 14, cînd a ratat primirea medaliei!

Vezi ms. Valoarea şi succesul nu sunt coincidente. Succes şi eşec. Competiţia, anonimatul. Vezi ciorna: Din vremea scriitorilor interzişi.

Va urma

Cărţile din bibliotecă

C. Stănescu, Accente. Jurnal indirect (1996-2003), 568 p., Editura Albatros, Bucureşti, 2003