luni, 2 septembrie 2013

Piaţa Universităţii, între orele 17,06-19,00 
Sau: "Toţi avem o rană: Roşia Montană !"

Studenţi, elevi, copii, părinţi - spre Demonstraţie...

Tineri, bătrâni, asociaţii, steaguri, lozinci...

Solidaritate, Solidaritate!!!

Edilii încearcă să răcorească spiritele -, multă, multă apă... consumată zadarnic!


Deasupra tuturor, Steaguri, porumbei, niri fotogenici...

Se poate mai clar şi mai răspicat?!

Nu neapărat poezie, dar mesaj foarte limpede...

Salvaţi Roşia Montană, cu tot ce semnifică ea.

Toţi ştim cine sunt trădătorii...

Pe umeri de părinţi, copiii, cu lozinci pe umeri...

Ieşiţi din casă / Dacă vă pasă!!!



Citiţi-le bine!

Aplauze pentru demonstranţii din toată ţara. Va urma...

Ce lozinci s-au strigat?
Uniţi, salvăm Roşia Montană !

Toţi avem o rană / Roşia Montană!

PSD şi USL / Aceeaşi mizerie...

Roşia Montană / Nu e de pomană!

Vrem ape curate / Nu cianurate!

Vă rugăm să ne scuzaţi / Nu producem cât furaţi!

Ajunge, Ajunge / Că va curge sânge!

 Nu Corporaţia / Face legislaţia!

Libertate, Libertate!

Demisia, Demisia!

NOTĂ: Scriitorul Dumitru Augustin Doman a introdus pe blogul meu acest text:

Încă o dată, Caragiale este pe deplin de actualitate.

Premierul Victor Ponta a trimis la Parlament un proiect de lege prin care propune începerea exploatării aurului la Roşia Montană, invocând motive pragmatice şi ignorând pericole la adresa mediului plus vânzarea sub preţ a resurselor naturale, a celei mai preţioase dintre ele. În schimb, deputatul (de data aceasta) Victor Ponta va vota împotriva propriului proiect, pentru că aşa-i dictează conştiinţa. Este o dovadă crasă de schizofrenie politică, de demagogie şi ipocrizie, sperând el ca din această ecuaţie să iasă cu o imagine bună.

Ce-are a face Caragiale aici? Păi, chestiunea zilei de 30 august 2013 aminteşte de schiţa "Logica baroului" a lui Caragiale. Profesorul-avocat îi spune ucenicului său: "Până-n trei ani eu, profesorul, mă oblig să te fac avocat perfect. Dacă primul proces ce-l vei avea îl vei câştiga, atunci îmi vei plăti suma cutare; dacă-l vei pierde nu-mi vei plăti nimic". Ei bine, primul proces noul avocat îl are chiar cu maestrul lui, refuzând să-i plătească suma pretinsă. Pledoaria lui e perfect logică:

"Domnilor magistraţi, contractul dintre mine şi onorabila parte adversă spune că dacă voi câştiga primul meu proces să plătesc atâta, dacă-l voi pierde să nu plătesc nimic. Or, acesta fiind primul meu proces, voi avea onoarea să pun, faţă cu dvs., onoratei părţi adverse următoarea dilemă:
Din două una - sau dvs. îmi daţi câştig de cauză, respingând pretenţia reclamantului, şi atunci nu-i dau nimic; sau îi admiteţi d-sale reclamaţia şi-i daţi dreptate, şi atuncea eu pierz procesul, şi pierzând acest prim proces al meu, după clauza contractului nostru, nu am să-i plătesc nimic..."

După o asemenea logică vrea Victor Ponta să iasă basma curată din cazul Roşia Montană, caz care a scos deja duminică seara mii de protestatari în stradă. El - ca prim-ministru - a redactat un proiect de lege privind exploatarea aurului, că aşa o cer interesele superioare ale ţării. Dar tot el, ca om şi deputat, are conştiinţă de român adevărat şi aceasta-i dictează să voteze împotriva proiectului!

Comentariul meu: Să trăiască Nenea Iancu! Mereu în stricta actualitate a vieţii noastre dâmboviţene!. ÎNSĂ...
ÎNSĂ tare mi-e teamă că declaraţiile lui Ponta sunt şi de data asta mincinoase, înveninate, iar în realitate doar un biet vicleşug de babă politică: Micuţul jucător pe mâna altora nu doreşte decât  să liniştească apele, să detensioneze atmosfera, să-i amăgească pe tinerii protestatari, puşi pe fapte mari. Pare să le spună celor din Piaţă: Nu vă mai agitaţi, pentru că în Parlament, unde se hotărăşte totul, eu şi partidul meu vom vota împotriva Proiectului. Cine să-l mai creadă?!?  Totul e cusut cu aţă albă, aracan de mama voastră ! Nu ne vom lăsa duşi cu preşul !
Un adevărat om politic, aşa cum am avut câţiva, cândva..., atunci când prin funcţia sa este pus să meargă împotriva convingerilor sale, alege Demisia de onoare.
P.S. Faptul în sine că Proiectul Roşia Montană a fost trecut în şedinţa de guvern fără a fi fost anunţat pe ordinea de zi ne spune totul despre malversaţiune.
Nici explicaţia cu "dacă nu dăm drumul proiectului vom plăti despăgubiri imense", nici această explicaţie-scuză nu ţine! Şi de ce s-a ajuns aici? Când de la început geologii au spus NU? Când apoi ecologişti au spus nu? Socilogii, istoricii, economiştii... cânt toate compartimentele societăţii civile un spus un Nu hotărât?! Excepţie făcând, ca de fiecare dată într-un stat corupt: politicienii corupţi, ziariştii corupţi, alţi câţiva factori de influenţare a opiniei publice corupţi, rău intenţionaţi -, şi să accentuăm: puţini, însă extrem de bine plătiţi...I.L.










 Scriitorul zilei: Al. Paleologu
http://ilazu.blogspot.ro/2012/09/scriitorul-zilei-alexandru-paleologu.html

Poezia zilei

O pagină de jurnal, 1994

14 apr. 94. Lucica pleacă a Paris. I-am spus: Plimbă-te, fetiţo, vezi ce e de văzut. Nimeni nu are chef de studii. Gică i-a trimis probele prin poştă. Cînd colo, nu vor să i le analizeze, cer valută; Berbi nu are, se înfurie…

Lenuş, verişoara Angelei, se plimbă pe stradă şi deodată simte în spate prezenţa lui taică-său, mort de acum 4-5 ani: o prezenţă ocrotitoare, liniştitoare, benefică, paternă. Apoi seara nu poate să adoarmă ore în şir; îşi aminteşte ce somn bun avea taică-său şi îl invocă: Tată, ajută-mă! Şi imediat a adormit.

Angela: a aţipit după amiază şi a visat un soldat aducîndu-i să semneze o convocare pentru Sandu. S-a sculat şi în loc să se ducă la Sandu să-i povestească visul, a cotit-o spre baie şi atunci a auzit soneria. S-a dus la uşă, a deschis-o, acolo soldatul pe care îl visase, îi întinde o convocare şi un tabel să semneze…

Georgel S. îmi povesteşte că în tramvai, din cauza ramei ochelarilor se uita la mâna altcuiva şi credea că e a lui. A vrut să o mute şi ea nu se mişca. L-a apucat o groază nebună. Cu greu şi-a dat seama de confuzie, a ochit propria mînă şi a încercat să o mişte. Vreun minut nu a reuşit. Se blocase, de frică…

Eu, colegei: Mi-a devenit foarte nesuferit să mă bag în pat pentru a adormi; mi se pare că pierd viaţă, că o arunc la coş, în bucăţi mari. Iar ce nu-i spun: aseară o strîngeam pe Lidia în braţe şi-i şopteam: nu vreau să treacă timpul ăsta aşa repede! Vreau să stau bot în bot cu tine. Hai să rămînem aşa toată noaptea…

Cultura cu generozitate se face, pe cînd civilizaţia se face cu multă răutate, cu mult egoism, cu mizantropie…

(din Lamentaţiile Uitucului)
Va urma
 

Cărţile din bibliotecă  









Un comentariu:

  1. Încă o dată, Caragiale este pe deplin de actualitate.

    Premierul Victor Ponta a trimis la Parlament un proiect de lege prin care propune începerea exploatării aurului la Roşia Montană, invocând motive pragmatice şi ignorând pericole la adresa mediului plus vânzarea sub preţ a resurselor naturale, a celei mai preţioase dintre ele. În schimb, deputatul (de data aceasta) Victor Ponta va vota împotriva propriului proiect, pentru că aşa-i dictează conştiinţa. Este o dovadă crasă de schizofrenie politică, de demagogie şi ipocrizie, sperând el ca din această ecuaţie să iasă cu o imagine bună.

    Ce-are a face Caragiale aici? Păi, chestiunea zilei de 30 august 2013 aminteşte de schiţa "Logica baroului" a lui Caragiale. Profesorul-avocat îi spune ucenicului său: "Până-n trei ani eu, profesorul, mă oblig să te fac avocat perfect. Dacă primul proces ce-l vei avea îl vei câştiga, atunci îmi vei plăti suma cutare; dacă-l vei pierde nu-mi vei plăti nimic". Ei bine, primul proces noul avocat îl are chiar cu maestrul lui, refuzând să-i plătească suma pretinsă. Pledoaria lui e perfect logică:

    "Domnilor magistraţi, contractul dintre mine şi onorabila parte adversă spune că dacă voi câştiga primul meu proces să plătesc atâta, dacă-l voi pierde să nu plătesc nimic. Or, acesta fiind primul meu proces, voi avea onoarea să pun, faţă cu dvs., onoratei părţi adverse următoarea dilemă:
    Din două una - sau dvs. îmi daţi câştig de cauză, respingând pretenţia reclamantului, şi atunci nu-i dau nimic; sau îi admiteţi d-sale reclamaţia şi-i daţi dreptate, şi atuncea eu pierz procesul, şi pierzând acest prim proces al meu, după clauza contractului nostru, nu am să-i plătesc nimic..."

    După o asemenea logică vrea Victor Ponta să iasă basma curată din cazul Roşia Montană, caz care a scos deja duminică seara mii de protestatari în stradă. El - ca prim-ministru - a redactat un proiect de lege privind exploatarea aurului, că aşa o cer interesele superioare ale ţării. Dar tot el, ca om şi deputat, are conştiinţă de român adevărat şi aceasta-i dictează să voteze împotriva proiectului!

    RăspundețiȘtergere