Scriitorul zilei: Nicolae Dabija; poezia zilei; consemnări; fotografii...

Scriitorul zilei: Nicolae Dabija, n. 15 iulie 1948

 

 

Nepot al arhimandritului Serafim Dabija, deportat în 1947 în Gulag, N.D. s-a născut la Codreni, raionul Cimişlia; în 1966 se înscrie la faculatea de Ziaristică, dar este exmatriculat pentru idei proromâneşti şi antisovietice, apoi reînmatriculat la Filologia din Chişinău, cu licenţă în 1972. Căsătorit, are 4 copii. Redactor la Tv Chişinău, la diferite reviste literare, iar din 1986 redactor şef la revista Literatura şi Arta, poet, eseist, militant pentru renaşterea naţională, pentru unirea Basarabiei cu România, a fost unul dintre principalii actanţi, alături de Grigore Vieru şi Leonida Lari ai mişcării care a culminat în 31 august 1989 cu recunoaşterea limbii române ca limbă oficială în Republica Moldova şi cu adoptarea grafiei latine. Acţiune încununată de succes. În 2005 a devenit preşedintele Forului Democratic al Românilor din Moldova FDRM, ce a reunit peste 150 de organizaţii civice neguvernamentale, cu cca 250.000 de membri, cu filiale în străinătate peste tot unde trăiesc români refugiaţi, exilaţi etc. FDRM este iniţiatorul Cererii din 26 decembrie 2006, de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Deputat. Membru de onoare al Academiei.

Poet de mari resurse lirice şi civice, dar şi ardent eseist în probleme legate de renaşterea naţională a românilor din Moldova, alcătuitor de manuale şcolare, de antologii lirice, animator al redeşteptării năpăstuiţilor basarabeni oprimaţi în ultimele 4-5 decenii de asuprire bolşevică şi de obstinată politică de mancurtizare, s-a remarcat în ultima vreme şi ca redutabil prozator, cu romanul Temă pentru acasă, ajuns la ediţia a treia, difuzat în cadrul unor turnee prin Basarabia, Rusia, România, prin toate oraşele, liceele, bibliotecile, la Târguri de carte etc. Un profesor de liceu le dă elevilor ca temă pentru acasă un subiect din Istoria Basarabiei răpite. Imediat este ridicat de acasă şi expediat în Siberia. Una dintre liceene îl urmează în Siberia, dinadmiraţie, din convinegeri naţionaliste, din iubire. Vor împărţi viaţa de deportaţi. Tânăra va muri. Nu însă şi iubirea, nici idealurile pentru care trăise până în ultima clipă.

Opera literară (selectiv): „Ochiul al treilea”, poeme,1975; „Apă neîncepută”, poeme, , 1980; „Povești de când Păsărel era mic”, poem pentru copii, 1980; „Pe urmele lui Orfeu”, eseuri,  1983(ed. I); ;„Alte povești de când Păsărel era mic”, pentru copii, 1984; „Zugravul anonim”, poeme,; „Moldova de peste Nistru – vechi pământ strămoșesc”, studiu documentar, 1990 (ed.I), ;„Aripă sub cămașă”, 1989;, 1991; „Domnia lui Ștefan cel Mare”, eseu,1992 (două ediții);„Mierla domesticită”, poeme,1992;;„Nasc și la Moldova oameni”, povestiri pentru copii (carte de lectură pentru clasa IV-a), 1992; „Dreptul la eroare”, poeme,  1993;„Lacrima care vede”, poeme,1994;„Oul de piatră”, poeme, colecția Poeți români contemporani, , 1995; „Libertatea are chipul lui Dumnezeu”, eseuri, 1997;„Fotograful de fulgere”, poeme, colecția Biblioteca pentru toți, 1998;„Cercul de cretă”, poeme autograf și desene, 1998;„Cerul lăuntric”, poeme, colecția Biblioteca școlarului, 1998;„Icoană spartă, Basarabia”, eseuri, 1998 „Între dragoste și moarte”, poeme,  1998;„Poezia, bucuroasă tristețe”, poeme,  1998;„Tăceri asurzitoare”, poeme, 1999;„Harta noastră care sângeră”, eseuri, 1999;„La est de vest”, eseuri, 2001;„Vai de capul nostru”, eseuri,  2001; „Așchii de stele”, poeme și desene, 2002; „Însemnări de pe front”, eseuri, 2002; „Râul în căutarea mării”, eseuri,  2003;„Basarabia, țara de la răspântii”, eseuri, 2004;„Doruri interzise”, poeme,  2003; „Bondari cu motor”, poezii pentru copii,  2004;„Fulger înrourat”, poeme, 2005;„Bezna vine de la Răsărit”, eseuri, 2005;„Paznic pe înălțimi”, eseuri, 2007;„De ce limba noastră e română”, eseu, 2007;„Desțărați”, eseuri, 2008;„Maraton printre gloanțe”, poeme, 2008; „Mesaje pentru supraviețuitori” ”, eseuri,  2009;„Hoții de speranțe”, eseuri,  2009;„101 poeme”, poeme,2009;„Tema pentru acasă”, roman, ediţii: 2009, 2010, 2011.
Multe reeditări, multe traduceri în alte limbi, multe manuale de Literatură română pentru elevi. Premii.

Citiţi mai mult:http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Dabija
 http://www.youtube.com/watch?v=x-J7o-EplNc


Lansarea romanului Temă pentru acasă, la Târgul de carte Galaţi, 10 iunie 2010
(Valentin Ajder, prof. univ. Th. Codreanu, poetul şi editorul Daniel Corbu, dir. bibl. Jud. Ilie Zanfir, acad. Nicolae Dabija...)

Poezia zilei

Nicolae Dabija:

Rugă

Rugă de pasăre, sus peste ţară,
care se odihneşte numai când zboară.
Rugă de pasăre, care
numai cât cântă nu moare.

Rugă de iarbă abia răsărită:
cerul de peste ea să deie în floare.
Rugă de piatră -să fie zidită
în zid de templu, nu de-nchisoare.

Rugă-cântec, rugă-plânset, rugă-blestem
(naivă, credulă, nebună)
de aed care speră cu un poem
c-ar putea face lumea mai bună.

Cât trăim pe acest pământ

Cât trăim pe acest pământ
Mai avem un lucru sfânt,
O câmpie, un sat natal,
O clopotniţă pe deal.

Cât avem o ţară sfântă,
Şi un nai care mai cântă,
Cât părinţii vii ne sunt
Mai există ceva sfânt.

Cât pădurile ne dor
Şi avem un viitor
Cât trecutu-l ţinem minte
Mai există lucruri sfinte.

Cât Luceafărul răsare,
Şi în cer e sărbătoare,
Şi e pace pe pământ,
Mai există ceva sfânt.

Cât avem un sat departe
Şi un grai fără de moarte
Cât ai cui zice părinte,
Mai există lucruri sfinte.

Cât durea-ne-vor izvoare,
Ori un cântec ce dispare,
Cât mai avem ceva sfânt
Vom trăi pe-acest pământ.

Plecare

În urmă – un drum. În faţă – o cărăruie.
Casa, ca şi inima ta, răvăşită.
Cuvintele – bătute-n cuie.
Tăcerea – răstignită.

Lucrurile aici te-au iubit.
Ultima dată acum, le mângâi.
Parcă cineva apropiat ţi-a murit.
Iar tu încă nu ştii.

Consemnări... (în lucru...)


ion lazu: fotografii - Povestea celor doi plopi-fraţi... tăiaţi 
("iarna dispariţiei noastre...")